Era la ora de română, pe sfârşit de trimestru, marea majoritate a elevilor aveau note aşa că balada Mioriţa o învăţaseră numai cei conştiincioşi. Psihoză: colac peste pupăză mai sosii şi o inspecţie neanunţată de la minister.
Profesoara, care intrase şi ea în trepidaţii, se gândi că cel mai bine ar fi dacă iar pune pe elevii mai buni aflaţi în primele bănci să recite poezia iar pe olimpici la final să o comenteze literar. Aşa că începu" primul:
- Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai,
Iată vin în cale, se cobor la vale,
Trei turme de miei cu trei ciobănei ...
- Bravo, 10 - următorul!. Şi tot aşa cu note de 9 şi 10 până când colegul lui Bulă se poticni la strofa:
- Dar cea mioriţă cu lână plăviţă,
De trei zile-ncoace gura nu-i mai tace...ăă
- Bine, nota 7 - ia loc!
Bulă între timp era cu mîna pe sus dar profesoara ştiind ce-i poate pielea a încercat să-l evite însă la intervenţia inspectorului şcolar îi dădu cuvântul:
- Oiţă mioară, ce mi-eşti bolnăvioară,
De trei zile-ncoace iarba nu-ţi mai place,
Apă nu mai bea, s-o tăiem, ce p..a mea!
sâmbătă, 10 ianuarie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu