Medicina, sanatate, alimentatie

Alimentatia reprezintã domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrãneste într-un mod nesãnãtos, mãnancã prost si mult. Asa se face cã o persoanã din douã suferã de exces de greutate (depãsirea cu peste 10% a greutãtii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, în special asupra pãrtii inferioare a corpului. Cu cat excesul în greutate este mai mare cu atat creste si procentajul persoanelor care suferã de maladii coronariene (anginã pectoralã, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile aratã cã peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari decat cei cu greutate normalã în cazul unor inteventii chirurgicale.

Cea mai mare gresealã fãcutã în domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesivã a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritivã si care se gãsesc în: zahãr, dulciuri, fãinã, bãuturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism în depuneri de grãsimi.
Obezii se aflã în interiorul unui cerc vicios. Grãsimea nu mai este la modã, iar mass media înfãtiseazã sãptãmanal o imagine care contravine modului de viatã a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confruntã, mai mult sau mai putin, cu un stres psiho-social, iar reactia ei este, în general, sã mãnance tot mai mult.
Multe persoane, în special femei, iau medicamente de sintezã pentru slãbit, care au efectul de a le suprima pofta de mancare, actionand ca un laxativ. Folosirea permanentã a acestor medicamente creazã dependentã si perturbã metabolismul apei si a sãrurilor din organism, provocand edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburãri psihice si de ritm cardiac. Au apãrut regimurile pe bazã de pulberi, care, în prima fazã, produc o scãdere însemnatã în greutate, deoarece organismul pierde multã apã, dar nu scade si grãsimea.
Toate aceste cure de slãbire restrictive au marele dezavantaj cã persoana nu învatã sã-si înlocuiascã modul de nutritie nesãnãtos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel cã majoritatea îsi regãsesc vechea greutate la numai cateva sãptãmani de la terminarea regimului, ele fiind mai dezechilibrate decat înainte din acest punct de vedere.


Regimul disociat propune o alternativã blandã si eficace, pe termen lung, în curele radicale si restrictive, care au ca scop scãderea greutãtii prin prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta înseamnã cã unele alimente se potrivesc mai bine între ele decat altele. Dacã alimentele care nu se potrivesc se consumã împreunã, se produce pentru o scurtã duratã o dereglare digestivã, în primul rand balonare, apoi o mãrire a organelor digestive.
Digestia are loc mai usor dacã sucurile gastrice prelucreazã un singur fel de alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, decat cele care contin amidon, deoarece acestea din urmã se digerã în mediu alcalin, spre deosebire de carne cãreia îi trebuie un mediu acid.