Proverbe Si Zicatori Cu Litera D

• Dacă alergi să câştigi bani îi dai înapoi la doctor.
• Dacă baba avea ventil, se chema automobil. (O supoziţie improbabilă)
• Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se intoarcă pe spinarea ta.
• Dacă îţi dau una, zici că n-ai avut noroc. (Ameninţare)
• Dacă mergem împreună vreau să-ţi simt cotul.
• Dacă minţi odată trebuie să minţi de mai multe ori.
• Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treabă făcută pe dos)
• Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.
• Dacă şi cu Parcă se plimbau în barcă. Şi dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
• Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
• Dacă te laşi în coadă la tors, Joimăriţa îţi agaţă fuiorul în prăjină. (Se spune la fete)
• Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul. (Nu te împotrivi curentului)
• Dacă vrea să-şi înece câinele, ţăranul spune că e turbat.
• Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.
• Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
• Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.
• Dar din dar se face rai.
• Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.
• Dă ce te lasă inima.
• Dă cuiva un deget şi-ţi ia toată mâna.
• Dă Doamne sănătate, că belele curg.
• Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă. (După multe încercări nereuşite, o idee bună)
• De bani se plâng toţi, dar de minte niciunul.
• După faptă şi răsplată.
• De când era lupul căţel şi măgarul viţel.
• De departe ochiu-ţi bate, de aproape ochiu-ţi scoate. (Lucrurile nu sunt aşa cum par la prima vedere)
• De ce îţi este frică, de aia nu scapi.
• De ce nu-ţi pasă nu-i al tău.
• De ce te îmbogăţeşti mai tare, d-aia te usuci mai mult.
• De ce te-mbeţi dacă ştii că-ţi face rău?!
• De haram a venit, de haram s-a dus. (Un lucru căpătat uşor se pierde repede)
• De treci Dunărea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
• De unde iei trebuie să şi pui.
• De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.
• Decât multă minte ştiu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.
• Decât cu un prost la câştig, mai bine cu un deştept la pagubă.
• Decât să mănânc pâine cu unt şi să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare şi mă uit la soare.
• Decât un car de frumuseţe, mai bine un dram de minte.
• Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.
• Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
• Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
• Decât vin oţeţit / mai bine oţet cinstit.
• Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.
• Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti. Şi la mânie cu totul să zăboveşti.
• Despre morţi, numai de bine.
• Deştept de-i crapă capul. (E prost)
• Deşteptul învaţă din greşelile altora, dar prostul nici măcar din greşelile lui.
• Deşteptul se loveşte cu capul de zidul proştilor.
• Din vorbă se face fapta şi din faptă vorba.
• Din greşeli înveţi.
• Dracul nu e aşa de negru cum crede lumea.
• Dragă dragă pân' ţi-o bagă. (Face curte la început)
• Dragoste cu pacoste. (Din prea mulă iubire se întâmplă lucruri neplăcute)
• Dragostea e ca o doctorie: dacă e prea multă te omoară.
• Drumul cunoscut e cel mai scurt.
• Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.
• "Doamne fereşte!" pân' te nimereşte.
• Domnia şi prostia se plătesc.
• Domnul a dat, Domnul a luat!
• Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocraţie)
• Doi încarcă, doi descarcă. Merge treaba? Merge! (Lucru făcut în zadar şi fără cap)
• Două, şi cu a brânzii - nouă. (Socoteală încurcată)
• Două vorbe un ban nu fac. (Vorbă în zadar)
• Dum spiro spero! (Cât respir, sper - proverb latin)
• Dumnezeu îţi dă, dar în traistă nu-ţi bagă.
• Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rău e pedepsit, dar nu fizic)
• Dumnezeu a făcut trandafirul şi dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)
• După faptă şi răsplată.
• După mine - potopul. (Nu-mi pasă de ceilalţi)
• După petrecere vine "ziua regretelor". (Când ţi-e rău şi te doare capul)
• După război mulţi viteji se arată.
• După furtună vine şi vreme bună. (Omul speră la necaz)
• După tramvai şi după femei să nu fugi niciodată.
• Du-te învârtindu-te.(Vrei să scapi de cineva)
• Du-te cu Domnul şi să te întorci sub scut. (Lit. De la luptă morţii erau aduşi pe scut)