Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944

Ma abtin de la vreun comentariu ...

In toamna anului 1940, ca urmare a cedării Ardealului către Ungaria lui Miklós Horthy, în mai multe localităţi transilvănene trupele maghiare au masacrat români şi evrei. Printre cele mai cunoscute şi bine documentate asemenea masacre se numără:
Masacrul din Moisei, Masacrul din Treznea, Masacrul din Ip, Masacrul de la Sărmaşu.


Masacre au avut loc şi în alte localităţi ca: Mureşenii de Câmpie, Câmpia Turzii, Luduş, Prundu Bârgăului, Huedin, Cucerdea, Lăscud, Zalău, Ciumirna, Ianculeşti, Hodoş, Hâda, Nuşfălău, Halmăjd.
Regimul de exterminare, ce cuprindea şi detaşamente de muncă şi deportarea în lagărele de prizonieri, s-a înăsprit după ce, în martie 1944, Ungaria a fost ocupată de trupele naziste. Au fost instituite legi excepţionale, iar populaţia evreiască a fost practic vânată. Peste 150000 evrei din nordvestul Transilvaniei au fost deportaţi şi au pierit în lagărele morţii de la Dachau, Buchenwald, Bergen-Belsen, Auschwitz-Birkenau.

Armata horthystă intră în un sat din Transilvania, septembrie 1940.


Cronologie parţială:
 
7 septembrie 1940 - comuna Mihai Bravu, Judeţul Bihor - 20 de ţărani români, printre care şi doi copii, sunt adunaţi pe câmp şi împuşcaţi de soldaţi unguri.
8 septembrie 1940:
Almaşu Mare (judeţul Alba) - soldaţii unguri execută 13 ţărani români;
Zalău - 4 femei şi 3 bărbaţi sunt asasinaţi de trupele ungare. Cadavrele femeilor sunt găsite dezgolite şi batjocorite;
Trupele ungare mărşăluind spre Româneşti găsesc gospodăriile lui Gavrilă Vicaş şi Gheorghe Prunea, agronomi. Sunt împuşcaţi pe loc alături de familiile lor;
Localitatea Ciumărna (judeţul Sălaj)- Sunt ucişi 11 români: Ioan Ghiurutan, subprimar, Ioan Ţiriac şi soţia sa Ana, N. Rati, Teodor Ţiriac, Rozalia Ţirac, Gavrilă Oprea Ticău, Gavrilă Ortelecan, Florea Ciglăneanu, Niculae Barbanaş şi un ţăran din Trăznea.
9 septembrie 1940 - comuna Trăznea (jud. Sălaj) - au fost ucişi 80 de români, răniţi grav 183 şi 47 de gospodării au fost distruse.
10 septembrie 1940 - Salonta, judeţul Bihor - Iosif Cristea este torturat, apoi ucis.
10 - 11 septembrie 1940 - Sântion - Gheorghe Tiponuţ şi fiul său sunt ucişi de soldaţi unguri.
13 - 14 septembrie 1940 - satul Ip - au fost ucişi 157 de români.
18 septembrie 1940 - Masacrul din Gheorgheni, 58 de români decapitaţi în centrul oraşului românesc Gheorgheni, Harghita. De atunci oraşul are o populaţie majoritară ungurească.
24 august 1944 - Preotul greco-catolic Anton Buga este arestat de trupele maghiare şi condamnat la moarte, împreună cu alţi 12 preoţi români. Doar intervenţia energică a generalului Sănătescu a oprit în ultimul moment execuţia .
4 septembrie 1944 - comuna Aita Seacă - au fost luaţi ostatici, torturaţi şi omorâţi militarii români izolaţi, aflaţi în retragere dezorganizată. Numărul lor este aproximat undeva între 40 şi 100.
9 septembrie 1944 - comuna Iara, Judeţul Turda (interbelic) - au fost ucişi 98 de români (decapitaţi).
26 septembrie 1944 - în comuna Aita Seacă din judeţul Covasna 13 localnici români au fost ucişi de soldaţi unguri.
14 octombrie 1944 - comuna Moisei - 39 de români şi 3 evrei au fost forţaţi să intre în case şi apoi au fost împuşcaţi prin ferestrele locuinţelor de soldaţi unguri aflaţi în retragere.
1944 - Profesorul Ioan Bozdog, sosit în satul său, Urca, după retragerea armatelor horthyste, relata Mihail Chioarean, Eugen Vescan, Valentin Vişinescu, Viişoara.

Monumentul victimelor din comuna Trăznea.


Membri participanţi

La crimele de pe teritoriul Transilvaniei de Nord au participat Armata Regală Ungară, prin unităţi şi subunităţi dislocate în teritoriu, coordonate de Biroul 2 al Marelui Stat Major, Magyar Királyi Rendőrség, Poliţia regală maghiară, instalată în toate capitalele de judeţ şi în oraşele de subordonare judeţeană; secţia specială din Căpitănia generală al poliţiei, Közbíztonsági Osztály sau secţia siguranţei publice; corpul detectivilor şi serviciul de apărare a statului Államrendészeti Osztály. Tot acest eşafodaj a fost sprijinit activ de mai multe organizaţii paramilitare şi de etnici maghiari (localnici - informatori şi uneori participanţi la operaţiuni).

Cele mai cunoscute organizaţii paramilitare teroriste implicate au fost:
Rongyos Garda (Garda zdrenţăroşilor) - s-au remarcat în acţiuni de prigonire a românilor, fiind împroprietăriţi cu Vitézi telkek (loturi vitejeşti);
Turáni Vadászok (Vânătorii Turanici), organizaţie terorist-informativă cu centre judeţene, la nivel de plasă şi de oraş;
Magyar Rendfenntartó bizottság (Comitetul Maghiar Pentru Menţinerea Ordinii);
Nemzetorsag (Garda Naţională), auxiliar al serviciilor de informaţii şi reprimare.

Printre personalităţile maghiare transilvănene implicate în acţiuni contra românilor se numără:
Albert Wass - conte şi poet controversat maghiar, a ordonat asasinatele asupra etnicilor români şi evrei de la Mureşenii de Câmpie şi Sucutard. În 1946, atât Wass, cât şi tatăl său Endre Wass au fost găsiţi vinovaţi de crime de război şi condamnaţi la moarte in absentia de Tribunalul Poporului Cluj.
Au existat acuzaţii şi la adresa unor personalităţi ca Albrecht Dezső, Florián Tibor, Antal Dániel sau Árvay Árpád,Ferenc Bay că ar fi fost implicaţi în astfel de acţiuni.

Comemorare

În 28 iunie 1995 au avut loc în Camera Deputaţilor o serie de dezbateri referitoare la declararea ca localităţi martir a comunelor Ip, Treznea şi Moisei.

Pe 4 septembrie 2004, prin grija Protopopiatului Ortodox Sfântu Gheorghe şi a Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", cu sprijinul Prefecturii judeţului Covasna, a Garnizoanei militare Sf. Gheorghe, a autorităţilor publice şi a societăţii civile româneşti din judeţul Covasna, a avut loc exhumarea osemintelor ostaşilor români din groapa comună aflată în vechiul cimitir al parohiei ortodoxe din sat şi reînhumarea lor în curtea bisericii din localitate, cu oficierea slujbei înmormântării după ritualul ortodox.


Sursa : www.wikipedia.com