Proverbe Si Zicatori Cu Litera C

• Calicia pierde omenia.
• Calul de dar nu se caută la dinţi.
• Calul moare de drum lung şi prostul de grija altuia.
• Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
• Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitând, exagerează)
• Capul face, curul trage. (Suferi dacă nu judeci când faci un lucru)
• Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinţă lanţul încovoaie).
• Capul tău a mai fost la un cur de babă. (N-ai minte)
• Caută bătaia cu lumânarea. (Se spune la copii)
• Călătorului îi stă bine cu drumul. (Să nu zăboveşti când întreprinzi ceva)
• Căpăţână cinci oca. (Se spune cuiva încăpăţânat)
• Câinele care latră nu muşcâ.
• Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.
• Câinii latră, caravana trece.
• Când eşti sătul lasă câteva frimituri şi la vrăbii.
• Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
• Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.
• Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodată)
• Când mori nu iei nimic cu tine.
• Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum. (Se spune la petrecere)
• Când omul cade, îi piere şi umbra.
• Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.
• Când se duce parcă vine şi când vine parcă stă (Cineva care nu face nimic)
• Când vorbesc nu fluier. (Nu vorbesc aiurea)
• Când vorbeşti să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.
• Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
• Câte bordeiuri atâtea obiceiuri. (fiecare familie are reteta ei)
• Căile Domnului sunt necunoscute. (Soarta)
• Ce are-n guşă - şi-n căpuşă. (Cineva care vorbeşte vrute şi nevrute)
• Ce are sula cu prefectura? (Asociaţie nepotrivită de idei)
• Ce e scris e sfânt. (Lat: Verba volant, scripta manet)
• Ce e-n guşă, şi-n căpuşă. (Cineva care vorbeşte vrute şi nevrute)
• Ce crezi tu că poţi face, alţii au făcut deja.
• Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
• Ce dai, aia primeşti.
• Ce înveţi la tinereţe, aia ştii la bătrâneţe.
• Ce omul face, nici dracul nu desface.
• Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
• Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
• Ce ştie tot satul, nu ştie bărbatul. (Bărbatul e ultimul care află că nevasta îl înşeală)
• Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.
• Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig. (Călcâiul lui Ahile)
• Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
• Ce-am avut şi ce-am pierdut? Caprele tot şapte sunt.
• Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te împaci cu gândul că ai primit/moştenit ceva netrebuitor)
• Ce-i mai bun la om e câinele. (Câinele fiind simbol de răutate)
• Ce-i prea mult strică.
• Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus. (Fiecare om are o soartă, un destin)
• Ce-ţi doreşti tu ţie să-mi dea Dumnezeu mie.
• Ce ţie ţi se pare neînchipuit de greu, alţii deja au făcut.
• Ce vine de la Domnul e bun venit.
• Cei mai mulţi din neştiinţă greşesc la cele de cuviinţă.
• Cel ce se teme să piardă nu poate să câştige.
• Ceva care "vine peste mână". (Un lucru neconvenabil)
• Ceva care se petrece din an în paşte. (foarte rar)
• Ceva care se duce de râpă. (se distruge)
• Ceva de care s-a ales praful.
• Cilivizaţia e diferenţa dintre ogor şi maidan.
• Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
• Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.
• Cine are urechi de auzit, să audă!
• Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.
• Cine are barbă, are şi pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
• Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
• Cine face bine, bine găseşte; / Cine face rău, rău-l însoţeşte.
• Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
• Cine munceşte n-are timp să facă bani.
• Cine nu crede în el însuşi nu crede în nimic.
• Cine nu munceste, nu mănâncă.
• Cine nu voieşte când poate nu va mai putea când va voi.
• Cine poate oase roade, cine nu - nici carne moale.
• Cine râde la urmă râde mai bine.
• Cine s-a fript cu ciorba, suflă şi-n iaurt.
• Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
• Cine se amestecă în tărâţe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
• Cine se aseamănă, se adună.
• Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.
• Cine se scuză se acuză.
• Cine seamănă vânt culege furtună.
• Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.
• Cine-mparte, parte-şi face.
• Cine umblă pe drum cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.
• Cine umblă cu miere se mânjeşte şi pe buze.
• Cineva care a dat în mintea copiilor. (Este naiv)
• Cineva care are capul baniţă de carte.
• Cineva care este cu un ochi la slănină şi cu altul la făină. (hrăpăreţ)
• Cineva care este "beat-curcă". (La curcani se turna rom pe gât înainte de a-i tăia)
• Cineva care este "lasă-mă să te las" (Desinteresat, moale la treabă)
• Cineva care e "mort" după altcineva. (Iubeşte nespus)
• Cineva care e "mort" după ceva. (Doreşte un lucru foarte mult).
• Cineva care nu-şi vede lungul nasului. (Îngâmfat şi cam obraznic)
• Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogăţit)
• Cineva care se mişcă "ca ochii mortului". (E încet la treabă)
• Cineva care "şi-a băut minţile". (Din cauza băuturii face lucruri nechibzuite)
• Cioară mândră şi flămândă.
• Colac peste pupăză.
• Copilul cu douǎ moaşe rǎmâne cu buricul netǎiat.
• Copacii mor în picioare.
• Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
• Corb la corb nu scoate ochii.
• Cu capul în biserică şi cu gândul la dracu'.
• Cu o floare nu se face primăvară.
• Cu cât înveti mai mult, cu atât ştii mai puţin.
• Cu cât ţipi mai tare cu atât te doare mai rău.
• Cui pe cui se scoate.
• Cu muncă şi cu răbdare, poţi face cât unul mare.
• Cu mintea zurlie şi cu privirea şaşie. (Cineva pe care nu se poate conta)
• Cu sare şi cu smântână şi opinca tatii e bună.
• Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învăţat.
• Cuiva îi lipseşte o doagă. (Nu e întreg la minte)
• Cum a venit, aşa s-a dus. (Ce se câştigă uşor, se pierde repede)
• Cum e faţa liniştită a izvorului curat, aşa-i viaţa celui care e cu Cerul împăcat.
• Cum e tocul - şi pistolul.
• Cum e turcul aşa e şi pistolul. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]
• Cum îţi aşterni, aşa dormi.
• Cum pui aşa aduni, şi cum semeni, aşa culegi.
• Cum se duce parcă vine, şi când merge parcă stă. (Ceva care nu functioneză)
• Cum te scoli de dimineaţă, aşa îţi merge toată ziua.
• Curaj găină că te tai. (Îndemn de a face un lucru neplăcut)
• Curăţenia este mama sănătăţii.
• Curcă de beat. (La curcan i se băga rom pe gât înainte de a-l tăia)