Proverbe Si Zicatori Cu Litera A

• Adevărul se spune la despărţire.
• A arăta pumnul sub batistă. (Ameninţare îmbrăcată în cuvinte frumoase)
• A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
• A avea de-a face cu cineva. (Ameninţare)
• A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie proprie)
• A face ochi dulci cuiva.
• A face un bine înseamnă a-şi bate cuie în talpă.
• A îngrăşa porcu în ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în ultimul moment)
• A-şi bate singur cuie-n talpă. (A-şi crea necazuri)
• A-şi da cu părerea.
• A-şi băga minţile-n cap. (A-şi îndreapta purtarea)
• A-şi da în petic. (A-şi da pe faţă, fără voie, anumite cusururi)
• A-şi da arama pe faţă. (A-şi dezvălui intenţii rele)
• A-şi face singur bube-n cap.
• A-şi ieşi din fire. (A se supăra, a-şi pierde cumpătul)
• A băga mâna in foc pentru cineva.
• A da ortul popii. (A muri)
• A da peste noroc.
• A da portocale la porci.
• A aduce apă după ce s-a stins focul.
• A aduna nuiele pentru spinarea sa.
• A ajunge cuţitul la os. (Orice răbdare are un sfârşit)
• A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ.
• A avea mai mult noroc decât minte.
• A bate apa-n piuă
• A bate capul.
• A bate calul care trage. (A fi nedrept)
• A bate fierul cât e cald.
• A bate găina cu lanţul.
• A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)
• A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)
• A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)
• A despica firul în patru. (Aanaliza un lucru)
• A da una "În numele Tatălui". (A lovi cu putere)
• A dispărut de parcă l-a-nghiţit pământul.
• A face bortă în apă.
• A face cinste. (A da de băut)
• A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)
• A face cum îl taie capul.
• A face din cal măgar şi din ţânţar armăsar. (A exagera)
• A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereuşită de a înşela pe cineva)
• A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)
• A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreţ)
• A lua partea leului. (Împărţire nedreaptă)
• A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)
• A lucra din plin. (Repede şi cu spor)
• A mânca coliva cuiva. (Ameninţare)
• A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
• A-nţărcat bălaia. (Când nu vrei să mai ajuţi pe cineva care nu merită)
• A păli pe cineva. (A lovi)
• A peria pe cineva. (A linguşi)
• A pica din senin. (Pe neaşteptate)
• A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)
• A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acţiune)
• A pleca la vânătoare fără puşcă.
• A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
• A prinde cu mâţa-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)
• A pune beţe-n roate. (A pune piedici cuiva)
• A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
• A pune paie pe foc. (A înteţi o ceartă)
• A pune ţara la cale. (O discuţie lungă şi fără rost)
• A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)
• A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
• A face cuiva hatârul. (A împlini dorinţa)
• A face cuiva ochi dulci. (A linguşi)
• A face treaba în doi peri. (De mântuială)
• A nu face faţă. (Ceva care depăşeşte capacitatea cuiva)
• A sări în ochi. (Un lucru cert)
• A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
• A se culca odată cu găinile. (Leneş)
• A se da de ceasul morţii. (A fi frământat la maximum de un gând)
• A se dezbrăca de caracter. (A-şi pierde cumpătul şi trece la vorbe/fapte urâte)
• A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)
• A se face luntre şi punte. (A face tot posibilul)
• A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
• A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)
• A se uita ca curca-n crăci.
• A se uita ca mâţa-n calendar.
• A se uita ca curca în fântână.
• A se umfla în pene. (A fi îngâmfat)
• A sta călare pe noroc.
• A sta cu burta la soare.
• A sta cu burta pe carte.
• A sta cu un ochi la slănină şi cu altul la făină.
• A trecut baba cu colacii. (A ezitat să întreprindă ceva favorabil)
• A strica orzul pe gâşte. (A da cuiva care nu preţuieşte ce primeşte)
• A se da de ceasul morţii. (A se strădui în zadar)
• A se da de gol. (A-si dezvălui o intenţie ascunsă)
• A se da peste cap pentru a face un lucru.
• A trăncăni vrute şi nevrute.
• A uita de la mână până la gură.
• A umbla cu capul in nori. (Visător)
• A umbla cu cioara vopsită. (A minti, a incerca să înşele)
• A umbla hai-hui. (Fără rost)
• A vedea roşu înaintea ochilor. (Mânie)
• A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)
• A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)
• A veni pe nepusă masă. (Pe neaşteptate)
• A vorbi cu tâlc. (Cu subînţeles)
• A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)
• A zburat puiu cu aţa. (Ai pierdut ocazia)
• Aceaşi Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)
• Adevărul este întotdeauna la mijloc.
• Adevărul stă scris printre rânduri.
• Ai ales pân-ai cules. (O alegere proastă)
• Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
• Ai carte ai parte.
• Ai pus degetul unde mă doare. (In discuţie s-a atins un lucru esenţial)
• Ai dat-o cotită. (Ai greşit)
• A i se urâ cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)
• A-şi da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
• A i se face urechile ca la măgar. (Ascultă cu atenţie un secret)
• A-i fi frică şi de umbra sa.
• A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minţi)
• A avea ac de cojocul cuiva. (Ameninţare spusă cuiva care se încăpăţâneză)
• A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
• A trage la şaibă. (Muncå monotonă de zi cu zi)
• A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)
• Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec şi totul rămâne ca-nainte)
• Are balta peşte. (Cineva care este îndestulat)
• Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)
• Arde casa şi el cu luleaua "Dă-mi un foc". (Cineva care vine cu pretenţii minore într-o împrejurare mult mai importantă)
• Are limba înveninată. (Vorbeşte de rău)
• Are limba despicată. (E şiret ca şarpele)
• Are minte de găină.(Nu ştie nimic)
• Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.
• Are o zi lucrătoare şi una sărbătoare.
• Are suflet de câine.
• Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.
• Aşa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reuşească)
• Aşchia nu sare departe de trunchi.