Masacru.Sadici.Nebuni

Ce experimente se mai efectuau pe saracii oameni?
Testarea de arme
# Ţintele umane au fost folosite pentru testarea grenadelor poziţionate la diferite distanţe şi în diferite poziţii.
# Ţintele umane au fost folosite pentru testarea efectelor aruncătoarelor de flăcări.
# Prizonieri aflaţi în viaţă au fost legaţi de stâlpi şi au fost folosiţi ca ţinte pentru studierea efectelor bombelor biologice, chimice sau a celor explozive.

Experimentele cu microbi

* Prizonierilor le-au fost inoculate microbilor diferite boli.
* Bărbaţi sau femei prizonieri au fost infectaţi în mod voit cu sifilis sau cu blenoragie şi nu au fost trataţi, fiind folosiţi pentru studierea efectelor bolilor
* Prizonierii au fost infectaţi cu purici pentru a obţine o cantitate suficient de mare de insecte purtătoare de boli, necesare la studierea vectorilor de transmitere a bolilor.
* Purici purtători de boli, haine sau alimente infectate încapsulate în bombe au fost lansate asupra diferitelelor ţinte din China. După estimările chinezilor, epidemiile de holeră, antrax sau ciumă pe care le-au provocat aceste lansări de arme biologice au dus la moartea a aproximativ 400.000 de persoane.
* Tularemia a fost testată pe civili chinezi mai înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial.
* Unitatea 731 şi subunităţile sale afiliate (Unitatea 1644, Unitatea 100, etc) au produs arme biologice folosite împotriva armatei şi populaţie civile chineze de-a lungul întregului război mondial. Avioane zburând la înălţime mică au împrăştiat deasupra oraşelor de costă din China purici infestaţi cu ciumă. Aceste acţiuni au dus la moartea a mii de oameni după infecrarea lor cu ciumă bubonică.

Alte experimente

* Anumiţi prizonieri au fost spânzuraţi cu capul în jos pentru a se urmări modul în care se sufocă.
* Altor prizonieri li s-a injectat aer în artere pentru studii asupra emboliei, sau li s-a injectat urină de cal în rinichi.
* Alţi prizonieri au fost înfometeţi până la moarte şi au fost urmăriţi.
* Asupra prizonierilor s-au efectuat diferite experimente în camere presurizate.

* Alţi prizonieri au fost expuşi la temperaturi negative extreme pentru studiul degerăturilor, rezistenţei la frig şi a efectelor cangrenării ţesuturilor.
* Alte experimente au studiat efectele arsurilor asupra capacităţii de supravieţuire a prizonierilor.
* Mai mulţi prizonieri au fost plasaţi în maşini centrifuge şi au fost rotiţi până la moarte.
* Mai multor prizonieri li s-a injectat sânge animal pentru studierea efectelor asupra lor.
* Mai mulţi prizonieri au fost supruşi unor doze diverse de raze X.
* Prizonierii au fost folosiţi pentru testarea diferitelor gaze toxice şi a camerelor de gazare.
* Mai multor prizonieri li s-a injectat apă de mare pentru a se determina dacă aceasta poate înlocui serul fiziologic.



La sfârşitul războiului, MacArthur a oferit în secret imunitate cercetătorilor Unităţii 731 în schimbul informaţiilor cu privire la realizările lor în domeniul armelor biologice. Liderii americani considerau că aceste cercetări erau preţioase, deoarece, cel puţin din punct de vedere oficial, Aliaţii nu făcuseră experimente pe fiinţe umane, datorită limitărilor morale şi politice. De asemenea, americanii nu doreau ca alte puteri, în special URSS-ul, să pună mâna pe datele despre armele biologice nipone.[17]

În timpul procesului criminalilor de război de la Tokyo s-a făcut doar o singură dată o referire la experimentele japoneze efectuate pe civili chinezi.

Avocaţii japonezi au afirmat că acuzaţiile sunt vagi şi insuficient documentate, iar preşedintele tribunalului, sir William Webb, le-a dat dreptate, considerând că lipsa dovezilor este evidentă. Subiectul nu a mai fost adus în discuţie niciodată în timpul procesului.

Deşi nu a reacţionat în mod public în timpul procesului de la Tokyo, autorităţile sovietice au urmărit cu atenţie problema şi au reuşit să aresteze, acuze şi judece 12 lideri militari şi oameni de ştiinţă din cadrul Unităţilor 731, 100 şi 1644 în cadrul proceselor pentru crime de război de la Habarovsk.

Numeroşi prizonieri de război şi civili sovietici, dar şi chinezi, coreeni sau mongoli, au fost victime ale experimentelor chimice şi bilogice din Unitatea 731. Procesul japonezilor capturaţi acuzaţi de crime de război a fost organizat la Habarovsk în decmebrie 1949. O transcripţie parţială a şedinţelor tribunalului au fost publicate în mai multe limbi de presa de limbă străină de la Moscova, aşa cum a fost Materials on the Trial of Former Servicemen of the Japanese Army Charged with Manufacturing and Employing Bacteriological Weapons (Moscow: Foreign Languages Publishing House, 1950). Această carte rămâne una dintre cele mai importante surse de informaţii pentru istoricii care cercetează fenomenul „fabricilor morţii” din lagărele de prizonieri organizate de japonezi. Procurorul şef al procesului de la Habarovsk a fost Lev Smirnov, unul dintre procurorii sovietici de la Nüremberg.

Tribunalul de la Habarovsk a emis sentinţe cu închisoarea de la 2 la 25 de ani pentru diferiţii doctori şi comandanţi militari aflaţi în custodia sovieticilor.

Numeroşi foşti cercetători ai Unităţii 731 au devenit importanţi membrii ai comunităţii medicale nipone. Doctorul Masaji Kitano a condus cea mai mare comapanie farmaceutică niponă . Alţi medici au condus instituţii medicale importante sau au lucrat pentru ministerul nipon al sănătăţii. Shiro Ishii a emigrat în SUA, unde a participat la cercetările americane în domeniul armelor biologice.