Românii acordă lecturii mai puţin timp decât televizorului, arată studiile, şi preferă bestsellerurile internaţionale, cărţile utilitare şi cele scrise de vedete. Cărţile „de supermarket” au cel mai mare succes la români - traduceri de succese internaţionale şi cărţi utilitare - reiese din datele de vânzări furnizate de edituri, distribuitori şi librării.
(+) Click pentru a mări
1 /3Imaginea anterioara
Toţi “actorii” spun că piaţa de carte a crescut constant în ultimii cinci ani, odată cu cifra lor de afaceri. Nimeni nu ştie, însă, exact cu cât, din cauză că nu există studii sau statistici în acest domeniu. În plus, nu avem date care să explice obiceiurile de consum cultural ale românilor din ’90 încoace. Singurele cercetări disponibile, pentru perioada 2005-2007, spun că televizorul domină detaşat consumul cultural.
Directorul de imagine al Editurii Polirom, Oana Boca, declară că valoarea pieţei a crescut, dar că este greu de estimat cu cât în lipsa unor statistici - ultimul studiu privind piaţa de carte din România, realizat de Asociaţia Editorilor din România, datează din 2001.
„Probabil că anul acesta se depăşeşte cifra de 70-75 de milioane de euro”, crede Boca.
Euforia postcomunistă
La începutul anilor ‘90 se tipărea nebuneşte în tiraje uriaşe care se epuizau, pentru că „se ridicase stăvilarul şi toată apa acumulată deversa”, potrivit preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu.
Odată cu creşterea preţului de producţie – hârtia s-a scumpit şi de 22 de ori într-un singur an, spune Manolescu – a crescut şi preţul cărţilor, iar românii au cumpărat din ce în ce mai puţin.
“Fabulos de multe edituri” au supravieţuit euforiei de după Revoluţie - care s-a domolit la începutul anilor 2000 - spune Manolescu, nevoit să le numere în încercarea de a le convinge să-şi achite taxa de timbre, o obligaţie legală. A găsit 4.200 înregistrate în urmă cu un an, dintre care 1.000 nu aveau niciun fel de documente. Din restul de 3.000, cel mult 700 publică literatură, „din care zece contează”.
Cele care-şi dispută supremaţia pe piaţă, Humanitas şi Polirom, declară creşteri în ultimii cinci ani. La fel şi alte edituri mari, precum All sau Grupul Editorial Corint, sau cel mai mare distribuitor de carte din ţară, Depozitul de Carte (DDC), dar şi lanţul de Librării Cărtureşti.
Mihaela Rădulescu, în topul vânzărilor
Editurile spun că, în ultimii ani, vânzările au crescut. Mai ales beletristica, pentru că din ce în ce mai multe edituri s-au decis să traducă literatură universală, dar şi cărţile utilitare, de „self-help”.
De exemplu, Depozitul de Carte Distribuţie, din grupul RTC Holding, a înregistrat, de asemenea, creşteri în vânzări din 2003 în 2007, cea mai mare fiind în 2006, de 42 la sută faţă de anul precedent, datorată vânzărilor volumului „Codul lui Da Vinci”, de Dan Brown, explică directorul de marketing al Diviziei Ramiro din RTC (care include DDC), Flaviu Pastor.
Cumpărătorii de carte caută pe rafturile din librării mai ales titlurile scrise de vedete, de la Mihaela Rădulescu la Mircea Cărtărescu, traduceri ale unor succese internaţionale sau cărţi care îi învaţă „cum să...”.
Statisticile se lasă aşteptate
Asociaţia Editorilor din România (AER) promite să realizeze un studiu pentru piaţa de carte, „cam singura industrie din România care nu are statistici” şi caută în prezent o firmă specializată, spune directorul executiv AER, Cristian Juncu.
În aşteptarea lui, „peisajul rămâne gri”, crede sociologul Radu Mălureanu. În opinia sa, piaţa de carte din România are standarde joase şi toleranţă ridicată faţă de mediocru.
„Oferta modelează cererea. Să nu uităm că multe edituri traduc romane cu tentă comercială”, explică Mălureanu, adăugând că aproape orice blockbuster îşi găseşte echivalentul tipărit în reţelele de librării, la fel şi „cărţile de supermarket”, utilitarele cu tiraje mari care te învaţă să devii şef sau să cucereşti femei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu