Securistul preferat al lui Băsescu vâna cu râvnă ascultători de Europa Liberă

Conform documentelor depuse de CNSAS la dosarul fostului lider PD-L Sălaj Viorel Stanca, avansat în iunie 2007 de preşedintele Traian Băsescu la rangul de general de brigadă în rezervă, principala acţiune în care a fost implicat în anii ’80 fostul ofiţer de Securitate era “Eterul”, adică “încadrarea informativă” a românilor care aveau legături cu postul de radio Europa Liberă.

Stanca a apelat, într-un caz, până şi la şantaj. “Se va analiza posibilitatea reactivării lui “Marcu” (fost informator - n.red.); cu prilejul acestei contactări vor fi pregătite şi materialele compromiţătoare pe care le deţinem în acest sens (poze în compania ofiţerului, materiale scrise de “Marcu”, benzi înregistrate)”, scria Viorel Stanca într-un document care privea instructajul unor informatori folosiţi în “Dosarul Problemă Posturi de Radio Străine din Spaţiul German (Europa Liberă şi Deusche Welle)”. Publicitate

Cu alte cuvinte, dacă “Marcu” refuza să colaboreze, alţi informatori, “Astor” şi “Gelu”, erau îndrumaţi să-l ameninţe cu deconspirarea. Dosarul CNSAS nu precizează dacă respectivul şantajat locuia atunci în München, sediul Europei Libere, sau urma să plece în Germania.

Viorel Stanca a declarat pentru Cotidianul că metoda şantajării surselor nu ar fi neobişnuită în munca de contrainformaţii. “Aşa se lucrează peste tot în lume, în contraspionaj. Noi am fost chiar domni, în comparaţie cu americanii sau ruşii”, a spus Stanca. Principala misiune asumată de Stanca în acţiunea “Eterul” era “încadrarea informativă” a ţintei “Fred”, un vest-german care avea un atelier auto lângă München şi cunoştea foarte mulţi angajaţi ai postului Europa Liberă.

Unul dintre informatorii lui Viorel Stanca era instruit de acesta, în 1983, să obţină informaţiile: “date privind situaţia materială a lui «Fred», numărul de muncitori, naţionalităţile şi provenienţa acestora, dacă printre aceştia se află şi persoane din ţări socialiste, fugari sau stabiliţi legal, capacitatea de lucru a obiectivului, cifra de afaceri”.

Informatorul respectiv trebuia să colecteze şi “date despre fiii lui «Fred», ocupaţiile acestora, orientările politice, poziţia faţă de ţara noastră”, să descopere “relaţiile lui «Fred» cu alţi cetăţeni de origine română, cu maghiari sau cu evrei” şi dacă este vizitat de persoane din München. “Obiectivul Fred” trebuia verificat “prin surse cu care acesta se află în relaţii bune”, iar supravegherea germanului a culminat, conform CNSAS, cu “verificarea prin mijloacele Tehnicii Operative mobile (microfoane instalate în atelier şi/sau acasă - n.red.) a contactelor pe care «Fred» le are cu persoane aflate în atenţia noastră”.